You are here

Sanatatea Mintala

“Sanatatea mintala reprezinta o componenta fundamentala a sanatatii individuale si este o parte esentiala a vietii umane, desemnand generic modul in care oamenii se inteleg si se integreaza in familie, la serviciu sau in comunitate cu semenii lor. Sanatatea psihica poate fi definita in termeni generali drept capacitatea individului de a mentine echilibrul intre functiile intelectuale si afective si de a se integra cu suplete in viata social”.

Problematica sanatatii mintale a devenit extrem de actuala in societatea moderna iar situatia sanatatii publice la nivelul Uniunii Europene o dovedeste cu prisosinta. Organizatia Mondiala a Sanatatii avertizeaza asupra faptului ca una din patru persoane va acuza pe durata vietii sale probleme de sanatate mintala. De asemenea in orice moment si in oricare dintre tarile Uniunii Europene aproximativ 10% din populatie are probleme de sanatate mintala („Mental health at the workplace”, produs in 2015 in cadrul Joint Action on Mental Health and Well-being, http://www.mentalhealthandwellbeing.eu/assets/docs/publications/WP6%20Fi...).

Locul de munca este din perspectiva sanatatii publice atat un foarte important determinant al starii de sanatate cat si un setting („cadru”) extrem de potrivit pentru actiunile de promovarea sanatatii. Conform celei mai cunoscute definitii data determinantilor starii de sanatate (Dahlgren si Whitehead, 1991) munca in sine are valentele de a influenta sanatatea individuala din doua perspective, mediul si conditiile de munca pe de o parte, cu puternice influente asupra sanatatii fizice, si organizarea muncii si relatiile de munca pe de alta parte, cu puternic impact pe sanatatea mintala.

Pe de alta parte absenta muncii, fie ea de scurta durata intervenita ca urmare a unui proces de restructurare economica, fie de lunga durata (caz in care efectele resimtite sunt mult mai ample si mai profunde), exercita un foarte mare impact negative pe sanatatea individuala. De aceea este unanim recunoscut faptul ca „munca” are in sine valente pozitive atat pentru sanatatea fizica cat si pentru cea mintala.

Studiile arata ca in marea majoritate a tarilor europene problemele de sanatate mintala sunt cea mai mare cauza de absenteism la locul de munca. Astfel acest amplu studiu arata ca impactul economic pe care afectiunile din sfera sanatatii mintale l-au avut in anul 2007 asupra productivitatii economice a tarilor Uniunii Europene (cu participarea EU-25 inclusiv Norvegia, Islanda, si Elvetia – inainte de aderarea Romaniei si Bulgariei din 2007) a fost estimat la 163 de miliarde de Euro, adica aproximativ 600 Euro/angajat. Prin comparatie pierderile de productivitate datorate afectiunilor cardio-vasculare raportate in aceeasi perioada a studiului au fost de doar 36,1 miliarde Euro.

 In ultimii 20 de ani se constata transformări majore ale relatiilor de munca care au un impact deosebit pe sanatatea mintala; astfel raportul din 2007 al Observatorului Riscurilor al Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă intitulat „Prognoza experţilor cu privire la riscurile psihosociale emergente privind securitatea şi sănătate în muncă” precizează câteva dintre aceste modificări:

  1. Apariţia unor noi forme de contracte de muncă ce generează insecuritate cu privire la locul de muncă (muncă temporară, munca aşa zis „la comandă”, etc.) dar şi creşterea prevalenţei unor forme deja existente de raporturi de muncă (creşterea numărului de întreprinderi individuale, PFA şi PFI, etc.).
  2. Îmbătrânirea forţei de muncă, o problemă demografică cu care România deja se confruntă, problemă generată de vechile politici demografice din anii 60 şi accentuată de evoluţiile recente ale forţei de muncă româneşti, respectiv migraţia fără precedent a populaţiei active în perioada 2004-2010.
  3. Creşterea intensităţii muncii, manifestată în nenumărate forme, creşterea volumului de cunoştinţe necesare (larga răspândire a TIC), a volumului de muncă, a ritmului de muncă, a numărului de sarcini de muncă (de multe ori prin ceea ce se cheamă „eficientizarea întreprinderii prin scăderea personalului şi redistribuirea sarcinilor de serviciu către cei rămaşi”), precum şi altele. Consecinţa directă a acestor tendinţe este stresul profesional cu efecte directe atât la nivel personal cât şi la nivelul productivităţii întregii întreprinderi.
  4. Creşterea cerinţelor de natură emoţională legate de muncă nu este o problemă nouă dar care a crescut în amploare în ultimele decade. Hărţuirea la locul de muncă, agresiunea verbală şi/sau fizică sunt circumstanţe care determină direct afecţiuni post-traumatice legate de stres, anxietate, depresie, şi tulburări de atenţie şi memorie.

Apariţia unor dezechilibre evidente între viaţa profesională şi cea familială, cu consecinţe directe asupra stării de bine a persoanei şi asupra randamentului muncii acesteia.

Activitatile Fundatiei Romtens in domeniul Sanatatii Mintale

Fundatia Romtens a inceput sa implementeze proiecte care abordeaza domeniul sanatatii mintale incepand cu anul 2005, an in care Reteaua Europeana de Promovarea Sanatatii la Locul de Munca a demarat implementarea celei de-a sasea initiativa a retelei denumita „Move Europe” ; in aceasta initiativa pe langa alte 3 determinanti individuali ai starii de sanatate si sanatate mintala a constituit o tema a proiectului. Ulterior urmatoarea initiativa a Retelei Europene de Promovarea Sanatatii la Locul de Munca, cea de a opta denumita „WORK IN TUNE WITH LIFE”  a abordat exclusiv domeniul Sanatatii Mintale.

Activitatile noastre in domeniul sanatatii mintale au continuat si cu proiecte nationale; astfel in 2009 a fost demarata implementarea proiectului “Dezvoltarea serviciilor de promovare a sanatatii mintale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii in judetul Sibiu la nivelul Centrului de Sanatate Mintala din cadrul Spitalului de Psihiatrie Gh. Preda Sibiu” (PSMLM ). In cadrul acestui proiect Fundatia Romtens a abordat cu precadere tema stresului profesional, a asigurat formarea profesionala in tara si in Belgia pentru un numar de 10 medici psihiatri, a asigurat formare profesionala pentru aproximativ 400 de anagajati din diferite intreprinderi din judetul Sibiu, si a elaborat un Ghid de Promovarea Sanatatii Mintale la Locul de Munca.

In continuare organizatia noastra a abordat teme legate de sanatatae amintala, precum stresul profesional, depresia si suicidul, in nenumarate alte proiecte adresate mai ales companiilor romanesti. Astfel in proiectele „Promovarea Sănătății la Locul de Muncă în Regiunea Centru” (CPSLM ) si „Promovarea Sănătății la Locul de Muncă în Întreprinderi Mici și Mijlocii din Regiunea Vest” (VPSLM) stresul profesional a fost una dintre cele 10 teme abordate atat in cadrul cursurilor de formare profesionala (dedicate Managerilor de SSM si de RU) cat si in cadrul sesiunilor de informare si educare (dedicate celor aproximativ 25.000 de angajati care au participoat la acestea).

Unul dintre cele mai importante proiecte europene in domeniul sanatatii mintale in care organizatia noastra a participat a fost „European Regions Enforcing Actions Against Suicide” (Regiunile europene implementează acțiuni pentru prevenirea suicidului – acronim EUREGENAS), un proiect inovator in domeniul prevenirii suicidului. In cadrul acestui proiect, implementat de un consortiu format din 15 organizatii din 10 tari si finalizat in 2015, a fost elaborat cel mai recent program de formare profesionala (de tip Educatie Medicala Continua) pentru medicii de familie in domeniul prevenirii suicidului. Proiectul a prevazut derularea de astfel de cursuri pentru medici de familie in 6 tari (), la nivel de regiune, si a beneficiat de un pachet de evaluare  a formarii profesionale dezvoltat de Fundatia Romtens folosind modelul de evaluare Kirkpatrick (evaluarea pe patru paliere distincte).

Pentru a obtine o oferta personalizata pentru un program din sfera sanatatii mintale pentru compania/organizatia dumneavoastra va rugam contactati-ne la adresa office@romtens.ro.